Operaţiunea de salvare

February 12, 2010

Rar mă apucă hărnicia extremă, dorinţa de a rezolva lucrurile cu orice preţ, da’ chiar cu orice preţ. Ieri a fost una dintre aceste rare ocazii. Fără maşină, fără de nici unele, cu o listă de cumpărături (scurtă şi simplă la prima vedere) şi cu dorinţa de a rezolva problema de aprovizionare.

M-am dus la Carrefour şi am pus în coş toate cele. Gamă mică de produse, kilograme multe de cărat. Şi după ce am împachetat tot în sacoşe, mi-am dat seama că nu am cum le ridica şi duce nici măcar până la taxi, ce să mai vorbim până la cârciumă cu metroul. Un calcul scurt, din memorie, 25 kg.

Soluţia a fost să chem taxi, să mă ia din parcare. Soluţie fără sorţi de izbândă, timp de mai bine de o oră jumate. Pe parcursul acestei ore, mi-a venit glorioasa idee să cheme Alexandra taxi la cafenea cu care să vină să mă ia din parcare, dar nebunia din oraş, bălţile, nebunia oamenilor din oraş au întârziat mult şi această soluţie.

La început a fost distractiv. Eram eu şi cu angajaţii din parcare, care făceau una alta. După ce au făcut una, alta, au plecat. Am rămas singură pe un etaj întreg, inundat, cu vâjuri de curent şi un frig crâncen. M-am hrănit cu o pungă de chipsuri (foarte inspirată decizie de raft) şi câteva frunze de salată. Maşini urcau, treceau de etajul 1 (blocat, de altfel). Maşini coborau, eu eram tot acolo.

Operaţiunea de salvare a durat două ore. Într-un final, un taxi de un galben strălucitor şi luminos, cu Alexandra pe bancheta din spate, a urcat la etajul 2, a coborât pe partea cealaltă la 1 şi m-a luat pe sus să mă ducă înapoi la civilizaţie. La căldură.

În astea două ore m-am gândit la cât de murdare sunt trotuarele noastre, chiar şi când sunt curate, la cât de tembeli sunt oamenii care se plimbă de colo colo cu un coş gol, vorbind la hands free, lovind în stânga şi dreapta alţi oameni, la cât de urât e să te opreşti în mijlocul drumului şi să nu îţi pese că nu eşti singur pe lume (şi nici în Carrefour), la ce bune sunt chipsurile cu salată, la ce călduroase sunt mănuşile cu buvniţe.

O poveste total neinteresantă, sunt de acord, dar cea mai palpitantă din ultima săptămână şi jumătate.

Related Posts with Thumbnails

Leave a Comment

Previous post:

Next post: